Lumea muncii este în continuă schimbare. În trecut, oamenii își alegeau probabil o carieră și o urmau pentru tot restul vieții, urcând treptat pe scara ierarhică, cu relații clar delimitate și structurate. Ei ar putea chiar să rămână la o singură companie pe tot parcursul vieții lor profesionale.

Dar astăzi, oamenii se mută de mai multe ori între cariere și locuri de muncă; trebuie să navigheze prin multe tranziții legate de muncă.

Problema este că, în cea mai mare parte, consilierea în carieră nu s-a adaptat la aceste noi realități. În țările în curs de dezvoltare, abordările tradiționale de consiliere în carieră sunt încă la ordinea zilei. Tinerii – de obicei în penultimul sau ultimul an de liceu și care își pot permite un astfel de serviciu – și consultă un consilier de carieră profesionist.

Li se pun întrebări despre viața personală și familială, apoi completează câteva chestionare de interese și de personalitate. De asemenea, ei pot scrie un set de teste de aptitudini, răspund la întrebări despre obiceiurile și atitudinile lor de studiu, iar apoi primesc ceea ce echivalează cu o educație profesională sau o orientare în carieră.

În cea mai mare parte, această abordare nu mai funcționează în mod satisfăcător într-o lume în continuă schimbare. Situația este, în general, aceeași peste tot: ratele alarmante de abandon în învățământul universitar sunt legate în parte de nehotărâre sau de indecizie în ceea ce privește cariera. După cum arată și cercetările specialiștilor, studenții descoperă adesea că diploma pe care au ales-o nu îi mai interesează. Ei devin indeciși și nesiguri cu privire la ceea ce vor să facă în carieră și se simt blocați.

Pornind de la diferite abordări ale consilierii în carieră care s-au bucurat de succes în lumea dezvoltată, credem că este timpul ca țările în curs de dezvoltare să abordeze altfel consilierea în carieră; cu mai mult respect. Una dintre abordări, testată în afară de mulți consilieri, a fost aceea de a purta conversații cu studenții în care aceștia să își spună poveștile, în loc să se limiteze la a scrie răspunsurile la testul de aptitudini.

Cercetările au arătat că încurajarea oamenilor de a-și spune poveștile în cadrul consilierii profesionale are rezultate directe și pozitive. Aceasta îmbunătățește adaptabilitatea și reziliența în carieră a oamenilor. Acest lucru îi face mai apți de angajare. Atunci când oamenii își împărtășesc autobiografiile, pot fi ajutați să își identifice temele cheie ale vieții și să afle ce îi conduce sau îi motivează cu adevărat.

De asemenea, s-a demonstrat că acest tip de abordare îmbunătățește șansele oamenilor de a găsi un loc de muncă durabil și decent.

Povești

„Storytelling” este deja utilizat pe scară largă în consilierea în carieră în SUA, Europa de Vest și Australia, printre altele. Cercetările specialiștilor au confirmat în mod concludent potențialul vast al acestei abordări.

Acest tip de consiliere în carieră presupune să le cerem oamenilor nu doar să completeze teste de aptitudini sau fișe de evaluare, ci să și explice ce îi conduce sau îi motivează. Acest lucru s-ar concentra pe temele cheie ale vieții lor – de exemplu, un candidat care spune „Vreau să ajut oamenii care sunt răniți sau hărțuiți și care nu au o voce” și care vorbește despre empatie, compasiune sau despre faptul că se preocupă foarte mult de ceilalți ar putea fi potrivit pentru drept, asistență medicală, asistență socială sau psihologie.

Aceste teme de viață pot fi descoperite, de exemplu, întrebându-i pe oameni despre primele lor amintiri (în cazul evaluării individuale) sau, în contexte de grup, despre cele mai mari provocări pe care le-au avut în copilărie. De exemplu, oamenii sunt, de asemenea, rugați să îi spună consilierului de carieră care au fost modelele lor de rol atunci când au crescut; care sunt modelele lor de rol actuale și care sunt, în opinia lor, cele mai mari puncte forte și domeniile de creștere.

Scopul final este de a-i ajuta pe oameni nu doar să aleagă o carieră și să „găsească un loc de muncă”, ci și să dea un sens vieții lor profesionale, să găsească un sens al scopului și speranță, să proiecteze o viață de succes și să aducă contribuții sociale semnificative.

Această abordare necesită ascultare și reflecție repetată. Consilierii care sunt instruiți în această metodă creează un spațiu „sigur” pentru ca oamenii (îi ajută să se simtă suficient de cuprinși) să povestească despre viața și munca lor. În mod ideal, persoanele care se supun acestui tip de consiliere ar trebui să iasă de acolo cu o înțelegere mai profundă a ceea ce sunt și a modului în care acest lucru ar putea fi pus în practică în munca lor.

Să facem un pas înainte

Desigur, va fi nevoie de timp și de formare pentru consilierii de carieră să înceapă să adopte acest tip de abordare.

În primul rând, părțile interesate relevante vor trebui să accepte faptul că este necesară o abordare diferită din partea consilierilor de carieră pentru a răspunde în mod corespunzător schimbărilor pe scară largă din lumea muncii.

În al doilea rând, departamentele de psihologie (și de educație) ale liceelor și universităților vor trebui să își adapteze programele de studii, deoarece aici sunt formați viitorii consilieri de carieră.

Cei care lucrează deja ca și consilieri de carieră ar putea urma cursuri de perfecționare pentru a dezvolta abordări noi, diferite, care să corespundă mai bine cerințelor impuse de lumea muncii în schimbare.

Consilierii de carieră ar trebui să fie devotați exclusiv clienților lor. Având în vedere acest fapt și faptul că cercetările au arătat cât de valoroase pot fi această abordare și alte abordări diferite și mai moderne ale consilierii în carieră, ar fi bine să le vedem mai mult în acțiune.

Investește în tine și în dezvoltarea ta personală. Află cum te putem ajuta să-ți maximizezi potențialul!

Și pentru mai multe informații și sfaturi din psihologie, urmărește-ne pe Facebook, Instagram și LinkedIn.